Din obiceiurile popoarelor

Moderator: scaiete

<<

merveiozu

Posts: 4367

Joined: Sun Jun 25, 2006 7:28 pm

Post Mon Nov 17, 2008 4:26 am

ce sa nu existe, caprioare, sau autostrazi?
avem, insa, maimute, pupeze etc pe marginea drumurilor.
<<

wax

owner operator

Posts: 2082

Joined: Mon Jul 10, 2006 8:06 pm

Post Tue Nov 18, 2008 6:48 pm

sunt doua benzi necirculabile pe dreapta si pe stanga autostrazii.
pupezele de care vorbesti cred ca s'au invatat minte si stiu ca raza de lumina fute numai dupa ce opreste.
adicatelea socialiste cu bagare de seama.
instruite.
<<

varsator

User avatar

felis domestica

Posts: 3213

Joined: Sat Jun 24, 2006 6:49 pm

Post Tue Nov 18, 2008 6:52 pm

hai ca s-a cam fumat asta cu socialismul & stuff ... au trecut alegerile, abemus president elect ... sa ne intoarcem la oile noastre, mai ales la alea negre, dar si la alea albe
<<

M3K

Posts: 1120

Joined: Mon Jun 26, 2006 3:52 pm

Location: gradina etnobotanica

Post Wed Dec 17, 2008 8:02 pm

Image

Image
<<

varsator

User avatar

felis domestica

Posts: 3213

Joined: Sat Jun 24, 2006 6:49 pm

Post Wed Dec 17, 2008 9:03 pm

ce super arzator ... cam asa ceva imi trebuie si mie pentru cremme brule, dar mai mic :)
<<

wellington

User avatar

Posts: 9766

Joined: Mon Mar 03, 2008 5:22 am

Location: castel in spania

Post Sun Dec 28, 2008 5:53 am

in spania atat catolica cat shi laica, sarbatoarea mare a lunii decembrie e pe 24 noaptea, cu cina de noche buena, in familie, mai ales in casa parintzilor. in vekime se mergea la misa shi la miezu noptzii se serba nashterea lu isus. shi acu bisericile-s arhipline, da entuziasmu e-n scadere.
din menu in mod normal fac parte variate produse marine, supa "de picadillo", ratza sau curcan umplut, purcel de lapte, creme de fructe shi dulciuri specifice de craciun (turron shi polvorones, cu fructe, cu fructe uscate).
revelionu se face cu prietenii shi e mai dedicat exceselor, mai ales bautoristice. cina incepe acasa sau prin restaurante shi kefu se prelungeshte prin cluburi shi in strada (daca nu ploua). pana acu n-a plouat niciodata pe 31 decembrie (noche vieja) de cand sunt eu aici. poate am noroc shi anu asta. primaria plateshte spectacol mare, focurile de artificii sunt impresionante (cand le-am vazut prima data, in 2003, am naucit, am ramas fara respiratzie). la 12, in ritmu bataii clopotelor, spaniolii mananca 12 boabe de struguri, numite struguri norocoshi. clar ca tre sa fie boabe cat mai mititele ca sa faci fatza, acu se vand cutiutze cu 12 boabe fara piele shi fara semintze (costa cutia aproape cat un kil de struguri dar o potzi baga in buzunar shi pleca prin baruri). traditzia asta e noua. implineshte in curand o suta de ani. in 1909 recolta de struguri a fost imensa pe aceste meleaguri. ca sa vanda strugurii shi ca sa sarbatoreasca recolta, neshte shmekeri stapani de vii scoasera vorba ca strugurii lor sunt norocoshi. suprapunandu-se cu obiceiu de a manca fructe (atat de craciun cat shi de revelion) inca de pe vremea imperiului roman, faza cu strugurii norocoshi a prins foarte bine. acu fo 2000 de ani, de anu nou se duceau struguri la temple pt a sarbatori ca ianus, zeul cu doua fetze, ishi skimba fatza batrana cu cea tanara. obiceiu s-a amestecat cu traditzia creshtina shi, mai nou, cu marketingu secolului douazeci.
Image
deci, aici, la 12 noaptea e imposibil sa ciocneshti sau sa te pupi. toata lumea mesteca pt ca are gura plina de boabe. abia dupa fo 2 minute, dupa ce inghit, pot sa se bucure exploziv de noul an.

ce mai shtitzi voi ca se face prin lume la skimbarea anului¿
<<

wellington

User avatar

Posts: 9766

Joined: Mon Mar 03, 2008 5:22 am

Location: castel in spania

Post Sat Jan 10, 2009 8:42 am

(precizez ca fiecare cuvintzel cu roshu de mai jos e un link spre un video.)

dupa anu nou, evenimentu al mai mare in spania shi prin america de sud e sosirea regilor magi. asta e traditzie adevarata, in sensu ca de sute de ani, in toate localitatzile spaniei (shi-n satucuri) se face o caravana spectaculoasa cu paji ce arunca tone de bomboane, camile, cai, elefantzi, , zane, spiridushi, furnici, personaje din poveshti, focuri artificiale absolut impresionante shi, la sfarshit, fireshte, regii magi.
cabalgata e pe 5 ianuarie. incepe pe la shase seara shi dureaza pana pe la opt-noua ca copiii trebuie sa mai shi doarma. cand se trezesc gasesc cadourile pe masa, langa belenu ce se monteaza in majoritetea caselor. pt multzi, belenu (scena nashterii domnului) e obligatoriu. bradul nu. fiecare zona are figurile ei specifice. de pilda, in barcelona, exista o figura numita el cagon: se pune langa staul: e un baietzel ce face caca shi se zice ca mezinu casei trebuie sa potriveasca cacutza sub fundu cagonului, k aduce noroc. ashezarea figurilor shi semnificatzia pozitziei fiecareia a inceput sa se cam piarda. aici avetzi un belen cu dizainu specific insulelor canare.
Image

revenind la cavalgata, ai copiii sau n-ai, trebuie sa fii tampit sa fii aici shi sa pierzi asha manifestatzie. la inceput cam iei bomboane-n cap pana invetzi sa te fereshti.

incet incet te fura peisaju, fericirea isterica a celor din jur shi nu potzi sa mai fi un spectator obiectiv. ma scuzatzi da yo-s obishnuita cu carele alegorice de ziua recoltei shi cu manifestarile sarbatoreshti de 23 august, asha ca toata aceasta explozie la care nu se renuntza nici sub amenintzarea crizei economice ma uimeshte in fiecare an.

a doua zi iarashi e masa mare shi se papa rosconul (colacul) de reyes. maica-mea iar a gatit ca pt un spital african. rosconu contzine un ban auriu (pe vremuri de aur) shi o haba (un soi de fasole gigant). cand mananci tre sa ai grija sa nu-tzi rupi dintzii sau sa nu inghitzi surprizele, anu asta nu m-a nimerit nimic, acu doi ani shi trei yo am tras fasolea, spre ushurarea celorlaltzi membrii ai familiei.
rosconu se face de pe vremea imperiului roman, numa ca pe atunci se facea pt zeul ianus. la gust seamana cu cozonacul. se umple cu crema chantilly sau cu frishca, se orneaza cu fructe glasate.
Image

cum la fiece coltz de strada exista o panaderie-patiserie unde-tzi potzi comanda cuasantu pt micu dejun, fierbinte, la cutie sau rosconu proaspat scos din cuptor, e logic ca oamenii nu mai fac dulciuri acasa. atelierele astea artizanale fac de toate, de la tarta de branza la biscuitzi integrali fara zahar. gustul e de desert facut in casa. totul e proaspat shi bun, ca altfel omu da faliment, fiindca la 300 de metri exista sigur alt local cu acelashi specific.
Last edited by wellington on Sun Jan 11, 2009 8:49 pm, edited 1 time in total.
"There is a crack in everything
That's how the light gets in."
- from Anthem by Leonard Cohen


______________________________________________________
sydneywell@yahoo.com - pentru doritorii de ebookuri.
<<

merveiozu

Posts: 4367

Joined: Sun Jun 25, 2006 7:28 pm

Post Sat Jan 10, 2009 9:24 pm

tot despre party, insa la categoria mistic party.
voi va puteti inchipui ce obicei are poporu frate geaman de peste prut?
bai, nene, se fac poze la priveghi.
fix asa - participantii la mistic party se aduna in juru sicriului si se fac poze.
nu e vorba de o poanta a unei gasti de studenti roacari satanisti high, ci de un obicei pe care il perpetueaza matusici cumsecade septuagenare ca nadia etc, sosite de urgenta in dobrogea, cu un astfel de prilej.
destul de recent, am ajutat pe cineva sa duca niste ghivece grele intr-un tintirim.
la un moment dat, pe alee trece un cortegiu de-ala, ma rog, dupa care venea grabit, precocupat, un cameraman.
<<

bug

Posts: 362

Joined: Thu Jun 19, 2008 4:30 pm

Post Sat Jan 10, 2009 9:32 pm

Io nu-s convins ca e "obicei" sa se faca poze. Poate mai degraba sa fie o moda... Am fost si eu anul asta la o inmormantare (bunicul pomenit pe un alt topic, 86 de ani, greu de spus ca am fost luat prin surprindere) si o ruda mi-a spus "fa si tu o poza, n-ai aparat foto la mobil"? am facut evident :shock: :shock: :shock: si i-am spus adevarul: "n-am..."

Poze cu mortu la inmormantare se pun acu si pe net: flickr, photobucket, eu zic ca in curand si pe hi5! (am citit despre asta la cp-b.ro , undeva prin comentarii)

De citit totusi http://en.wikipedia.org/wiki/Post-mortem_photography
Selling off an empire, sell it by the pound
<<

merveiozu

Posts: 4367

Joined: Sun Jun 25, 2006 7:28 pm

Post Sat Jan 10, 2009 9:51 pm

interesant si cripi, nu stiam de asa ceva.
<<

merveiozu

Posts: 4367

Joined: Sun Jun 25, 2006 7:28 pm

Post Sun Jan 11, 2009 1:16 am

o prietena de-a tinerei domnite ne-a zis, cand i-am povestit faza, ca maica-sa a murit cand ea avea 2 ani si ca nu-si aminteste cum arata.
insa are niste fotografii de la inmormantare, facute de rude.
fata in cauza are 30 de ani, deci, ori e moda care revine, ori o fi ceva...si wikipedia zice ca e o dambla prin europa de est.
citisem undeva ca bulgarii o dau pe out-door in situatii de-astea: lipesc pe strada afise-uri cu "a murit castravetov, regretata".
oricum, naspa rau.
<<

Arina

rege

Posts: 4815

Joined: Sun Oct 22, 2006 4:21 pm

Location: Chisinau

Post Sun Jan 11, 2009 2:26 am

eu am poze cu ramasite ale unor foste fete bisericesti, care sunt expuse in sicrie cu sticla in unele biserici, in special il italia. dar nu are nici o legatura cu obiceiuri care mi se trag din mosi stramosi de cand s-a inventat aparatul foto etc.
<<

bug

Posts: 362

Joined: Thu Jun 19, 2008 4:30 pm

Post Sun Jan 11, 2009 7:37 am

merveiozu wrote:insa are niste fotografii de la inmormantare, facute de rude.
fata in cauza are 30 de ani, deci, ori e moda care revine, ori o fi ceva...si wikipedia zice ca e o dambla prin europa de est.

O fi, io n-am zis ca nu, am zis doar ca nu cred, ca mi se parea si mie cripi :)
Poate ne spune Arina mai mult.
citisem undeva ca bulgarii o dau pe out-door in situatii de-astea: lipesc pe strada afise-uri cu "a murit castravetov, regretata".
oricum, naspa rau.

La bulgari am fost si-am si vazut, e plin de xeroxuri cu morti pe toti copacii, pe toate portile, pe toate magazinele etc. Se vede asta si intr-un oras ca Ruse, dar mult mai clar am vazut fenomenul in Lovech. La bulgari e totusi altceva, ca oamenii aia nu-s neaparat decedati de curand, se pun poze si cu morti de multi ani. Am intrebat un bulgar de ce fac asta si mi-a spus "pai si la voi la romani se face la fel". Nu l-am contrazis (bulgarul in cauza era valutist in autogara Ruse, deci nu cred ca-l pasiona etnologia). Anul asta am aflat ca la romani a fost un obicei (care s-a cam pierdut) de a pune cruci impodobite pe drumul - traseul obisnuit - pe care il parcurgea un om in fiecare zi. Cred ca asta e si cu xeroxurile bulgarilor, de aia sunt puse in copaci, pe cladiri, in magazine.
Selling off an empire, sell it by the pound
<<

Arina

rege

Posts: 4815

Joined: Sun Oct 22, 2006 4:21 pm

Location: Chisinau

Post Sun Jan 11, 2009 1:12 pm

ei, ce sa va spun. nu-mi plac inmormantarile. in general, ma tem de moarte.
in viata mea am fost la 3 inmormantari si chestia cu fotografiatul nu era prezenta.
xerox pe stalpi la sigur nu se pun. niciodata nu am vazut.
la alti oameni prin case sau in albume nu am vazut fotografii cu raposatii. (adica sunt foto, dar de pe cand erau vii... de obicei se pun fotografiile din tinerete, cand erau mai frumosi etc.).
poate ca unii oamenii vor sa se faca foto, dar nu cred ca e obicei, nici moda.
<<

Chukie

Posts: 669

Joined: Sat Jul 15, 2006 12:55 pm

Location: la mine sau la tine?

Post Sun Jan 11, 2009 2:02 pm

Un obicei mai urât ca ăsta nu cred că mai există, auzi, să faci poze la mort :shock:
Când a murit taică-meu numa ce-l aud pe fututul de soţ gras oligofren al unei verişoare la fel de oligofrene că zice:"să facem poze!" şi-şi tot scormonea după mobil pus pe fapte mari!! Mi-au ieşit ochii din orbite şi am zis că ăla care face poză lui taică-meu moare de mâna mea şi-o să avem mai multe înmormântări. Proştii de veri încercau să mă convingă că doar pentru ei fac poze, nu mi le-arată mie! Băi, e taică-meu, aci nimeni nu face poze că moare instantaneu.
ÃŽn timpul slujbei stăteam cu ochii numai pe rudele din partea lui, de îndrăznea unul să scoată telefonul îi săream în cap.
Şi nu pot să-i înţeleg pe ăia care fac poze la morţii din accidente, din toate unghiurile, să nu piardă cumva ceva. Odată mi-a dat un dobitoc de elev un link şi neştiind ce naiba e, am intrat, erau poze de la un accident groaynic din Baia Mare, cu 5 morţi, singura supravieţuitoare (legumă) fiind o elevă a liceului nostru. Din masochism chiar m-am uitat până mi s-a făcut rău. Sper să nu mai dau peste aşa ceva!!
I'm coming back, I will return, and I'll possess your body and I'll make you burn
<<

bug

Posts: 362

Joined: Thu Jun 19, 2008 4:30 pm

Post Sun Jan 11, 2009 2:44 pm

Mai multe despre obiceiul bulgaresc:

Recently, I came across the following description in the Internet, entitled "Death Bulgarian Style": "In Bulgaria they hang dead people on trees, not to mention walls, doors and, in particular, on the gate to their former home. Not literally, you understand, although my five year old daughter is inclined to believe otherwise [...]
I first came across the custom in Dobrich, where black and white faces fluttered from every spare wall and lamp post. Unable to read Cyrillic at the time, I wondered if there was a local election going on with an inordinate number of candidates. My Bulgarian agents […] soon put me right and I became somewhat morbidly fascinated, staring into the shadowy eyes of these set faces, often captured in a long out of date photograph."

There are many stories in Bulgaria about the funny reactions of foreigners to the street posted necrologs. In the same time most Bulgarians, even when they travel abroad, presume all the world is covered in necrologs and realising the opposite shocks them almost as much as foreigners are shocked by the necrologs here. For Bulgarians it is somehow natural to live observed by the dead (see fig.1). But for people, coming from abroad, this behaviour seems exotic to say the least.


Cititi continuarea la http://slavic.princeton.edu/download/fi ... f_pain.pdf
Selling off an empire, sell it by the pound
<<

varsator

User avatar

felis domestica

Posts: 3213

Joined: Sat Jun 24, 2006 6:49 pm

Post Sun Jan 11, 2009 3:50 pm

Da, confirm si eu cu necroloagele lipite peste tot, e un obicei creepy, la fel cum mi se pare si al nostru cu crucile insirate pe marginea strazilor sau pe oriunde a mai dat ortul cineva.

Si pe aia cu pozele cu morti o confirm. Chiar eu am facut anul trecut vreo 2 poze la inmormantarea bunica-mii. Nu, nu tineam mortis (sic) sa le fac, dar am fost literalmente obligat de unchiul meu si m-am gandit ca decat sa ma blesteme toata viata ca nu are poze cu mama lui moarta, mai bine imi trec peste repulsie si jena.
<<

varsator

User avatar

felis domestica

Posts: 3213

Joined: Sat Jun 24, 2006 6:49 pm

Post Sun Jan 11, 2009 4:11 pm

Dar daca tot e sa vorbim despre obiceiuri bulgaresti, ii echilibreaza obiceiul de a impanzi primavara copacii cu ate de martisor, alb-rosii. Iti da un sentiment de speranta si bucurie sa le vezi culorile peste tot, dupa o iarna cenusie.

Si mostre:
Image

Image

Image
<<

nefe

maimâţă periculoasă

Posts: 2456

Joined: Tue Jun 27, 2006 4:45 am

Post Sun Jan 11, 2009 9:05 pm

Pe mine nu ma scarbeste moartea. Imi produce teama, normal, ca orice lucru de neinteles.
Totul tine de moment, de felul cum pricepe fiecare lumea.

Obiceiul fotografierii mortilor nu e nou.
Aici e o poza cu mine si strabunica mea. Un contrast interesant, zic io, a mai tanara speranta a neamului care se uita cu curiozitate la cea care a ajuns la capatul drumului.

Cine nu vrea, nu se uita.
Porn to be wild
<<

wellington

User avatar

Posts: 9766

Joined: Mon Mar 03, 2008 5:22 am

Location: castel in spania

Post Sun Jan 11, 2009 9:07 pm

faza cu pozele mortzilor imi aminteshte de "los otros", filmul cu nicole kidman shi cu fantomele... va amintitzi¿
shtiu sigur ca in oltenia se faceau pe vremuri poze la inmormantari pe la tzara, in anumite zone. acu nu shtiu daca se mai fac. am vazut pe la oameni prin case albume de-astea. itzi dau o strangere de inima. nashpa sentiment.
pe urma, cand eram copil, am fost la o inmormantare in calafat shi a aparut fotograful. cand ne-a venit plicul acasa cu noi cu fetzele planse am ramas cam shocatzi. mama nu a pus niciodata pozele in album. e nashpa sa rasfoieshti paginile shi sa treci de la nuntzi, botezuri la mortzi. mie nu-mi place.
da ii intzeleg pe cei care integreaza moarte-n viatza shi o vad cu normalitate.
la urma urmei, vad copiii mortzi la shtiri zilnic. shi cand nu-s copiii palestinieni, sunt soldatzi israelieni sau politzishti spanioli. la tv sau in ziare moartea e normala, in albumele de familie nu.
cand toata familia locuia in acelashi bordei care n-avea incaperi separate, copiii ishi vedeau bunicii murind, vedeau boala in casa. pe vremuri boala shi moartea nu se ascundeau in spitale.
inca mai exista zone in care, kiar daca acu familiile traiesc in apartamente, familiaritatea sau lipsa de teama fatza de moarte se pastreaza.
s-ar putea spune ca teama fatza de moarte shi viatza aseptica sunt cuceriri moderne.
Last edited by wellington on Mon Jan 12, 2009 12:37 am, edited 1 time in total.
"There is a crack in everything
That's how the light gets in."
- from Anthem by Leonard Cohen


______________________________________________________
sydneywell@yahoo.com - pentru doritorii de ebookuri.
<<

bug

Posts: 362

Joined: Thu Jun 19, 2008 4:30 pm

Post Sun Jan 11, 2009 9:24 pm

wellington wrote:s-ar putea spune ca teama fatza de moarte shi viatza aseptica sunt cuceriri moderne.

Un articol simpatic pe tema, pe care-l pun aici integral pentru ca serverul Dilemei vechi merge din doi in doi.

''Moartea se trăieşte mai frumos la români!'' (Vintilă MIHĂILESCU)
http://www.dilemaveche.ro/index.php?nr= ... ol&id=9238

– Ai văzut ce scrie colegul tău de dileme? – mă întreabă amicul B., întinzîndu-mi un număr anterior din Dilema veche.
Nu, nu văzusem, aşa că citesc cu atenţie. Şi fac ochii mari:

ÃŽn urma unei recente experienţe personale, ţin să spun că înmormîntarea ortodoxă este cel mai inuman rit de trecere, un spectacol sinistru de exhibare a durerii, mai întîi prin faptul că expune indecent trupul neînsufleţit, creînd în jurul lui un soi de pelerinaj comunitar, apoi pentru că stimulează şi întreţine suferinţa, dar şi ipocrizia credinţei prin tot felul de simboluri şi superstiţii primitive. Ca să nu mai vorbesc de faptul că obligă la o cheltuială suficient de mare pentru a sărăci o familie cu venituri modeste. Un ritual în care propria moarte e închinată vecinilor, popilor şi altor străini.

Sună a notificare de la Oficiul pentru Protecţia Consumatorului: un produs incorect ambalat de către nişte provideri ilegitimi – dacă nu de-a dreptul şarlatani –, care este nejustificat de scump şi care mai încalcă şi dreptul de proprietate: moartea este a mea, a individului, şi ca atare trebuie consumată doar în intimitatea acestei proprietăţi private! Această moarte păcătuieşte însă, în primul rînd, prin prezenţă, în timp ce dincolo, în ţările civilizate, serviciile funerare fac toate cele necesare pentru a o oculta şi a nu deranja lumea fericită şi eficientă, cu astfel de inconveniente. ÃŽn rest, ce să spun, este o descriere teribil de precisă. Doar că seamănă cu percepţia uluită a unui om care ar veni din cu totul alt context şi care nu a avut timp – sau nu şi-a dat osteneala – să afle şi să înţeleagă sensul morţii în cultura asta „primitivă“ cu care a fost nevoit, din întîmplare, să se confrunte.

– Şi acum citeşte ce scrie despre „moartea la români“ Alison Mutler, corespondenta Associated Press la Bucureşti – adaugă amicul meu şi îmi întinde un print de pe un blog:

Turda. Ianuarie 2000. ÃŽnmormîntarea lui Ion Raţiu: ardelean şi englez prin adopţie, cu şarmul de a fi imperfect în ambele. Un frig alb şi neiertător îngheţa şi încetinea totul, chiar şi emoţiile celor de acolo.

Elizabeth Raţiu era întruchiparea văduvei nobile britanice în doliu. Cu greu puteai să discerni pierderea pe mina ei. Doar uriaşul efort de a-şi stăpîni emoţiile trăda sentimentele ei profunde. ÃŽn faţa morţii trebuie să arăţi demn. ÃŽn Anglia, sentimentele puternice se exprimă doar în intimitate.

Nouă ani mai tîrziu. ÃŽntr-o marţi la fel de gri, am stat aproape împietrită la televizor. Ultima scenă a lui Ştefan Iordache se derula. Acest ultim act al unui mare actor se petrecea la Teatrul Naţional. Pe fondul imaginilor transmise de la Teatrul Naţional, se auzea glasul său frumos, grav şi liniştitor. ÃŽn faţa frumuseţii lui m-a cuprins o melancolie deloc britanică. Tristeţea de pe faţa lui Mitică Popescu atîrna ca o piatră. Shakespeare era prezent la acest priveghi.

Am constatat din nou că românii se pricep la moarte. O trăiesc deplin. ÃŽn complexitatea, profunzimea şi drama ei, românii ştiu ce înseamnă moartea. Românii sînt mai generoşi şi mai buni în moarte decît de multe ori în viaţă.

Unde în Europa ar transmite televiziunile de ştiri imagini în direct ale unui priveghi timp de o jumătate de zi?

Cînd moare un om în Anglia, înmormîntarea poate avea loc o săptămînă, chiar două mai tîrziu. Deseori, omul e dus la crematoriu, nu la cimitir. Chiar şi rudele cele mai apropiate încearcă să îşi stăpînească emoţiile în public. Unii consideră de bun-gust să nu vorbeşti despre cel plecat, ca să nu rişti să stîrneşti emoţiile celor apropiaţi. Fiind o ţară majoritar protestantă, nu avem priveghiuri, nici parastas de 3, 6, 9 şi 40 de zile. Nu se dau vase, prosoape şi batiste. Nu sînt 24 de vămi pe care trebuie să le traversezi după moarte. La Biserica anglicană nu sînt lumînări pentru cei morţi, şi arareori pentru cei vii. ÃŽn nici un caz coşciugul nu e deschis. Moartea e ţinută igienic şi discret ascunsă de lume, ca să nu o tulbure prea mult. Şi jurnalista britanică încheie mica sa meditaţie despre moartea la români cu următoarea declaraţie surprinzătoare: Acum nişte ani, mama mea m-a întrebat unde vreau să fiu înmormîntată. Fără să stau pe gînduri, am bulversat-o cu răspunsul meu: „în România“. Moartea se trăieşte mai frumos la români!


Toate acestea îmi aduc aminte de o ţărancă din Bulgaria care, vorbind despre Sfînta Paraschiva, povestea cu aerul unei constatări îndrituite că „sfinţii se nasc la noi, dar vin să moară la voi, în România“. N-aş putea să vă spun de ce, întrebaţi-i pe sfinţi...
Selling off an empire, sell it by the pound
<<

wellington

User avatar

Posts: 9766

Joined: Mon Mar 03, 2008 5:22 am

Location: castel in spania

Post Sun Jan 11, 2009 9:40 pm

aici, din momentu in care moare omu shi pana-tzi pun urna-n bratze, nu mai ai contact fizic cu el. ai orar de veghe in intreprinderea funerara. shi pun pariu k inmormantarile romaneshti nu indeplinesc normele de igiena de aici. sunt multe kestii gen pomana aia de 7 ani, cu spalatu oaselor, ce imi par cu adevarat primitive, ceea ce nu mi le face respingatoare. dar nu-mi fac griji. se vor pierde. camionu nu va mai plimba mortu prin orash cu citiri la rascruci. se vor uita lucrurile astea. romanu, in ani sau decenii va da corpu firmei funerare ce se va ocupa de toate facand viatza mai comoda clientului supravietzuitor.
in teorie, orice societate moderna e superioara uneia primitive. in practica, pt a se moderniza, pt a fi mai curata, mai sanatoasa, mai eleganta o societate lasa pe drum bucatzi de suflet.
din foarte multe puncte de vedere, primitiv inseamna mai viu, mai adevarat.
"There is a crack in everything
That's how the light gets in."
- from Anthem by Leonard Cohen


______________________________________________________
sydneywell@yahoo.com - pentru doritorii de ebookuri.
<<

merveiozu

Posts: 4367

Joined: Sun Jun 25, 2006 7:28 pm

Post Mon Jan 12, 2009 12:34 am

in acest caz, arino, pardon ca am facut-o responsabila pe tusica nadia.
<<

Arina

rege

Posts: 4815

Joined: Sun Oct 22, 2006 4:21 pm

Location: Chisinau

Post Mon Jan 12, 2009 12:42 am

apoi asa, voi (adica multi din romania) credeti ca tot ce e mai aiurea e din Moldova... si daca e din Moldova deci cu radacini rusesti, nu stramosesti, de la Stefan cel Mare care-i cel mai mare roman etc :lol:
<<

bug

Posts: 362

Joined: Thu Jun 19, 2008 4:30 pm

Post Mon Jan 12, 2009 12:50 am

Voi (adica multi din Moldova) credeti despre romani ca ei cred ca tot ce e mai aiurea e din Moldova. Suna misto? :)

(pe bune, am avut deseori impresia ca esti foarte sensibila la subiectul tarii tale; eu nu consider patriotismul ceva gresit, da' atentie la excese, o spun cu toata simpatia)
Selling off an empire, sell it by the pound
<<

wellington

User avatar

Posts: 9766

Joined: Mon Mar 03, 2008 5:22 am

Location: castel in spania

Post Mon Jan 12, 2009 12:55 am

uneori, de foarte putzine ori, pt ca se feresc de mine, nicu, mariana, nea sandu, mama elena shi altzi romani de pe-aici imi dau impresia ca sunt din alta lume, dintr.o romanie pe care yo n-o cunosc. nu seamana cu a rudelor mele de la tzara, sau yo n-am fost in stare sa o intzeleg cand aveam inca acces la aceasta zona. imi dau impresia ca ei stapanesc neshte secrete de viatza shi moarte la care yo n-o sa ajung niciodata. ei sunt romani din zona profunda, in stare sa munceasca doo luni in spania pt banii de un parastas cum se cuvine. suntem din aceeashi zona geografica, iar nicu shi mariana sunt kiar mai tineri ca mine. shi totushi sunt ferm convinsa ca in kestiile astea de viatza shi moarte, multe din parerile mele le par blasfemii.
in general, cand ai un mort tre sa hraneshti tot satu, sa donezi nu-sh ce odoare la biserica, sa-i mai dai popii de buzunar shi tot felu de kestii de care n-am idee. de fotograf o sa-i intreb cu prima ocazie, da mi se pare secundar. doar v-am zis ca am vazut fotografu la calafat, adica la orash. iar raposatu mai era shi mare-n functzie la partid. asta era acu fo 25 de ani. deci nu e legat de sat ci de un tip de mentalitate.
ce poate nu ai observat, merve, e ca sunt mii de românii in tzara noastra, unele stranii shi care n-au de-a face cu lumea ta shi a mea. sunt acolo, o sa moara, o sa dispara mancate de progres. asta nu e bine nici rau, dupa cum moartea nu e nici buna nici rea. exista shi atat.
shi nu cunoashtem aceste românii. sunt dincolo de programele de etnografie shi folclor de la tv. eventual mai aflam de ele cand ne bat strainii pe umar, ca in acest caz cu obiceiul este-european. mi-ar placea sa le cunosc, asha, cu titlu informativ, muzeistic. shi-mi place ca ai scos vorba despre acest obicei.
poate mai sar shi altele pe masura.

va informez ca pe aici, la orash cel putzin, nu exista nici macar un ekivalent al mesei shi al colivei romaneshti. dupa inmormantare sau crematziune se merge la restaurant cu familia, ne-rudele nu te bat la cap, nici nu mananca pe banii tai; itzi ofera condoleantzele shi pleaca acasa. faza cu indopatu romanesc la inmormantare nu o fi aceeashi cu rokia de mireasa k demonstratzie de pozitzie sociala¿ (ah cat de bine imi cade mie faza!)

iar doliul (ma refer la negrul hainelor) nu mai exista de mult de tot, poate fi prezent numa in ziua inmormantarii. dupa cum nu mai exista nici postul, nici lumanarile-n biserici shi alte detalii atat de normale la noi.
Last edited by wellington on Mon Jan 12, 2009 8:40 am, edited 2 times in total.
"There is a crack in everything
That's how the light gets in."
- from Anthem by Leonard Cohen


______________________________________________________
sydneywell@yahoo.com - pentru doritorii de ebookuri.
<<

wellington

User avatar

Posts: 9766

Joined: Mon Mar 03, 2008 5:22 am

Location: castel in spania

Post Mon Jan 12, 2009 1:04 am

bug, shi yo ma pishc cand cei de pe aici ma intreaba aberatzii despre romania (uneori nici macar nu-s aberatzii) shi crede-ma ca nu ma bäshic din patriotism. nu cred ca ma suspecteaza cineva cum ca ash muri de dor shi drag de tzara. da un pic de orgoliu al originii nu strica. :)
"There is a crack in everything
That's how the light gets in."
- from Anthem by Leonard Cohen


______________________________________________________
sydneywell@yahoo.com - pentru doritorii de ebookuri.
<<

Arina

rege

Posts: 4815

Joined: Sun Oct 22, 2006 4:21 pm

Location: Chisinau

Post Mon Jan 12, 2009 1:22 am

bug, poate parea exces in circumstantele date (adica aici pe forum).
in mod normal ma adaptez :lol:
cu rusofilii o fac pe marea adepta a "Romania Mare" ...si le zic ca-s multi ca mine prin Moldova. asa, ca sa stie ca nu suntem prea bucurosi de rusi. si sa duca vorba si pe acasa :lol:
cu multi o fac pe diplomata si nu-s nici nici; istoria obiectiva (desi never know) e ca am fost asa, apoi ne-au luat aia, apoi invers, apoi pe dos etc... dar acum (vrem - nu vrem) suntem o tara si ne vedem de treaba :lol:
oricum, rar am dat de roman (din romania) care sa zica de bine de Moldova. mai multi straini (adica non-ex-URSS si ne-romani) zic de bine.
normal, nici pe departe nu sunt de parerea ca e numai sau mult bine in tara mea, dar uneori negativismul altora pare in exces.
<<

wellington

User avatar

Posts: 9766

Joined: Mon Mar 03, 2008 5:22 am

Location: castel in spania

Post Mon Jan 12, 2009 1:45 am

arina, nu ma innebuni! cum sa aiba ceva romanii cu voi¿ yo am un cult pt moldova. cand traiam in bucureshti aveam multzi prieteni de peste prut pe care ii admir shi ii respect la greu. imi place mancarea voastra, rezistentza incapatzanta cu care v-atzi aparat limba (pe care noi o englezim cu placere dimineatza, la pranz shi seara) shi faptul ca nu au putut rushii cu voi. shtiu multe poveshti adevarate despre rezistentza moldovenilor shi mi se pare imposibil ca in romania sa nu se aprecieze asta.
"There is a crack in everything
That's how the light gets in."
- from Anthem by Leonard Cohen


______________________________________________________
sydneywell@yahoo.com - pentru doritorii de ebookuri.
<<

Arina

rege

Posts: 4815

Joined: Sun Oct 22, 2006 4:21 pm

Location: Chisinau

Post Tue Jan 20, 2009 1:39 am

wellington, imi pare bine ca gandesti asa. dar am dat de suficienti romani (din romania) care aveau ce aveau cu limba rusa de la noi, cu greselile pe care le facem in limba romana, cu faptul ca avem comunisti la putere (adusi prin alegeri libere) deja de 8 ani, cu pericolul care i-ar pandi daca trag o fuga pana la Chisinau, cu impotenta (economical, politica, sociala, culturala) tarii noastre. Era unul pe un alt forum, apoi a fost descoperit cine e (persoana publica), care ne numea tara - bastardostan. si avea adepti.
am dat de altii care aveau probleme cu fetele de la noi.
normal ca eu nu generalizez. si nu am impresia ca orice roman (din romania) vrea sa-mi arunce in ochi toate "pacatele" moldovenilor si moldovei (basarabenilor si basarabiei).
eu nu prea ne atribui cuvintele "basarabeni" si "basarabia", pentru ca am ajuns sa purtam acest nume din cauza unei mahinatii a imperiului rus. pentru mine, basarabia a ramas a fi cele trei judete de sud.
nici intr-un caz nu am zis acestea pentru a va acuza (personal, pe cineva / mai multi de aici de pe forum), le-am zis pentru a-mi explica excesul de patriotism (definit ca - sentiment de dragoste şi devotament fată de tara si popor) care poate aparea periodic.
in anumite cazuri (nu aici pe forum) se pot observa excesuri de nationalism (definit de mine ca - sentiment de dragoste şi devotament fată de natie (romaneasca)).
PreviousNext

Return to Hai Hui



Who is online

Users browsing this forum: No registered users and 1 guest

Powered by phpBB © 2000, 2002, 2005, 2007 phpBB Group.
Designed by Vjacheslav Trushkin for Free Forums/DivisionCore.